Se absorb canabinoizii prin piele?

O cremă întinsă pe dosul mâinii, la șapte dimineața

Tubul stă lângă robinet. Un strat subțire, întins pe dosul mâinii, apoi ziua merge înainte. Undeva între gestul acela și prima cafea apare întrebarea: rămâne totul la suprafață sau trece mai departe? Este o întrebare care merită pusă, pentru că nu se rezolvă din impresii. Se rezolvă cu un tip de experiment foarte îngust, cu piele umană montată într-un sistem de laborator și cu un cronometru pornit.

Mărimea pe care o raportează astfel de experimente

Se numește flux. Se calculează ca masă de substanță raportată la suprafața de piele și la timp, iar cifra se consemnează în momentul în care trecerea a devenit constantă, adică la starea de echilibru. Sună tehnic, însă rostul este cât se poate de practic. Pui mai multe substanțe pe același model, le citești pe aceeași mărime și obții numere care se pot compara între ele. Fără o unitate comună, „mai repede” și „mai încet” rămân doar cuvinte.

Canabidiol, canabinol și delta-8-tetrahidrocanabinol, unul lângă altul

Lucrarea cel mai des invocată pe acest subiect este cea a lui Stinchcomb, din 2004, un studiu de permeație in vitro [1]. Ce o face utilă nu este numai rezultatul, ci construcția ei: trei canabinoizi puși la încercare în paralel, în același model, citiți pe aceeași mărime. Delta-8-tetrahidrocanabinol, canabidiol, canabinol. Nu trei studii diferite, făcute de echipe diferite, cu metode care nu se suprapun. Trei rânduri în același tabel, ceea ce schimbă complet ce se poate spune despre diferențele dintre ei.

Cifrele care au ieșit din acel montaj

Toți cei trei compuși au trecut. Asta este prima linie a rezultatului: în modelul folosit, delta-8-tetrahidrocanabinolul, canabidiolul și canabinolul au traversat pielea umană cu viteze care s-au putut măsura [1]. A doua linie contează la fel de mult, fiindcă vitezele nu au fost egale. Canabidiolul și canabinolul au dat un flux de aproximativ zece ori mai mare decât delta-8-tetrahidrocanabinolul, în condițiile experimentului [1]. Iar explicația reținută nu ține de vreo însușire specială a acestei familii de compuși. Diferența a fost pusă pe comportamentul fizico-chimic al moleculelor, adică pe chimie obișnuită, aplicată unor structuri obișnuite [1].

• Trecerea a fost măsurabilă pentru fiecare dintre cei trei canabinoizi testați, în acel model de piele umană [1].
• Raportul dintre viteze, aproximativ zece la unu, îl separă pe delta-8-tetrahidrocanabinol de celelalte două, strict în condițiile descrise [1].
• Punctul de citire a fost starea de echilibru, nu primele momente de după aplicare [1].
• Comparabilitatea vine din faptul că toate cifrele provin din același model, cu același protocol [1].
• Cauza atribuită diferenței este comportamentul fizico-chimic al fiecărei molecule, nu apartenența la grupul canabinoizilor [1].
• Ce a fost publicat este o viteză de trecere, nu un rezultat obținut la om [1].

De la o cifră de laborator la o afirmație despre piele

1. Tipul de studiu vine primul. Permeație in vitro înseamnă piele umană într-un sistem controlat, cu compusul pe o parte și mediul de colectare pe cealaltă [1].
2. Apoi mărimea. Flux: masă pe unitate de suprafață și pe unitate de timp, consemnat la starea de echilibru, ca punct de raportare [1].
3. Apoi lista compușilor. Delta-8-tetrahidrocanabinol, canabidiol, canabinol, puși la încercare în paralel, nu unul câte unul, în ani diferiți [1].
4. Apoi rezultatul brut. Toți trei au traversat, cu viteze care s-au putut măsura, iar vitezele au ieșit diferite [1].
5. Apoi contrastul. Canabidiolul și canabinolul, de aproximativ zece ori mai rapizi decât delta-8-tetrahidrocanabinolul, în acele condiții [1].
6. Prima limită: cifra aparține condițiilor din care a ieșit. Alt model, alt protocol, alte valori, iar comparabilitatea se pierde imediat ce se schimbă montajul [1].
7. A doua limită: diferența de viteză a fost pusă pe fizico-chimia moleculelor, deci nu descrie o trăsătură a canabinoizilor ca grup și nu spune nimic despre ce se întâmplă cu un produs finit aplicat pe antebraț [1].

Pielea, în literatura de sinteză, nu apare doar ca înveliș de trecere

Ce a inventariat sinteza din 2009

Lucrarea lui Bíró, publicată în 2009, descrie un sistem de semnalizare endocanabinoidă chiar în țesutul cutanat [2]. Receptorii apar localizați pe mai multe tipuri de celule cu nume: keratinocite, celulele glandelor sebacee, celulele foliculului pilos și celule imune rezidente. În aceeași sinteză sunt numite și lipidele de semnalizare produse local, anandamida și 2-AG, împreună cu enzimele care le sintetizează și cele care le descompun [2]. Adică nu doar receptori, ci un ciclu întreg, cu început și sfârșit, cartografiat pe celule.

Ce fel de material stă în spatele acestor pagini

Sinteza lui Tóth, din 2019, lărgește cadrul: semnalizarea canabinoidă privită în raport cu biologia pielii în ansamblu, cu lucrări de laborator despre creșterea celulară, despre funcția de barieră și despre activitatea imună [3]. Ambele publicații sunt lucrări de sinteză, nu experimente noi. Iar materialul pe care îl strâng este de un singur fel: lucru pe celule și date preclinice, fără rezultate obținute pe oameni [2][3]. Distanța dintre un vas de cultură și o persoană care întinde o cremă pe mână rămâne, deocamdată, un rând necompletat.

Două cuvinte care nu descriu același traseu

1. Transdermic denumește un sistem proiectat anume pentru ca substanța să treacă prin piele și să ajungă în circulația sangvină. Trecerea este scopul declarat al construcției.
2. În cazul acela, pielea este calea, nu destinația. Ținta stă mai departe, iar formula este gândită în consecință.
3. Un produs aplicat pe piele și încadrat drept cosmetic este altceva. Încadrarea se face după rolul produsului, nu după numele compusului din compoziție.
4. Montajul din 2004 a măsurat trecerea printr-un model de piele umană, cu compuși singulari, în condiții controlate. Nu a măsurat comportamentul unui produs de pe raft [1].
5. Semnalizarea inventariată în 2009 privește celule din chiar acel țesut, deci pune o cu totul altă întrebare decât aceea despre circulația sangvină [2].
6. Formatele înghițite intră într-o a treia rubrică. Cine caută ulei CBD sau capsule CBD caută o altă cale de intrare în organism, care nu se citește pe datele de permeație cutanată.

Ce scrie pe tub și ce scrie în lucrări

Cremele din gama noastră intră în categoria cosmeticelor, formulate pe bază de ulei din semințe de cânepă. CBD Skin Oil și CBD Hand Cream se citesc așa: produse pentru piele, cu o listă de ingrediente și un cod de lot tipărit pe ambalaj. Codul acela este partea utilă. De la el se ajunge la analiza externă a lotului, iar cifrele de compoziție se verifică acolo, nu într-o pagină de text. Ce se poate afirma despre trecerea prin piele vine, în schimb, dintr-un singur tip de experiment: viteze măsurate într-un model de laborator, pe compuși izolați, la starea de echilibru [1]. Ce se poate afirma despre semnalizarea din țesutul cutanat vine din două sinteze care adună lucru pe celule și date preclinice [2][3]. Cele două seturi de date nu se adună într-o singură propoziție și nu se completează reciproc. Restul vocabularului din jur, canabinoizi, terpene, canabinoizi din plante, ține de compoziția materialului vegetal, iar cifrele lui apar în certificatul de analiză al fiecărui lot. Cine caută pastile cu ulei de canabis sau capsule cu ulei de canabis caută, de fapt, un alt format și o altă cale de intrare, cu literatură separată. Iar dacă apar cercetări controlate pe oameni despre canabinoizi și piele, pagina asta se rescrie de la capăt, cu rândurile care lipsesc acum completate.