De ce o stare resimțită nu se citește pe un aparat

Se poate cântări o stare pe care o descrie cineva?

Nu. O stare resimțită nu urcă pe un cântar și nu se citește dintr-o probă de sânge. De aici pornește greutatea unui răspuns scurt la întrebarea despre canabidiol și schimbarea pe care o simte cineva după folosire. Întrebarea aparține unei clase anume: ceea ce se raportează este perceput de persoana în cauză, iar singura valoare care există este cea pe care o spune ea. Alte întrebări despre CBD arată complet diferit, pentru că au un aparat în spate. Cât canabidiol se află într-un lot se stabilește prin analiză. Ce concentrație ajunge în plasmă se măsoară.

Distanța dintre cele două clase nu este o nuanță. În revizuirea sistematică publicată de Millar și colaboratorii în 2018, farmacocinetica canabidiolului la oameni apare inventariată exact pe partea măsurabilă, iar un rezultat de acolo contează și pentru discuția de aici: la aceeași cantitate, concentrațiile plasmatice au variat mult de la o persoană la alta, iar formularea, calea de intrare în organism și aportul alimentar figurează printre factorii care mută cifrele [2]. Dacă nici partea care se citește cu aparate nu se așază pe o singură valoare, partea care se descrie în cuvinte are cu atât mai puțin o cifră unică în spate.

Nu este un caz marginal de proiectare a studiilor. Ține de felul întrebării. Cine tastează „ulei cbd" sau „capsule cbd" și ajunge la o pagină care descrie o stare dă peste aceeași separare care se vede în literatură: ce a fost caracterizat pe oameni stă pe un rând, ce a rămas necaracterizat stă pe altul.

• clasa întrebării: o stare percepută de persoana care o descrie, fără citire din exterior
• ce se măsoară fizic: concentrațiile de canabidiol din plasmă, inventariate în revizuirea din 2018 [2]
• ce mută acele cifre: formularea, calea de intrare și aportul alimentar [2]
• ce strânge revizuirea semnată de Iffland și Grotenhermen în 2017: datele obținute pe oameni, împreună cu condițiile de administrare [3]
• unde apare amplitudinea maximă a efectelor placebo și nocebo, potrivit lucrării lui Colloca și Barsky din 2020: la rezultatele notate de participanți [1]
• statutul temei: nu o excepție de protocol, ci o proprietate a întrebării

Nota dată de participant, așa cum apare în lucrarea din 2020

În 2020, Colloca și Barsky au descris efectele placebo și nocebo în cercetarea clinică [1]. Un punct din acea descriere pică direct pe tema de aici: amplitudinea cea mai mare a acestor efecte a fost consemnată la rezultatele notate de participanți [1]. Adică exact la genul de rezultat care se obține întrebând o persoană cum se simte, nu citind o valoare de pe un afișaj. Cele două nume merg împreună în lucrare, ca pereche, ambele direcții fiind notate în același cadru [1].

Consecința este simplă de formulat și inconfortabilă de acceptat. Când o cifră provine dintr-o apreciere personală, ea nu vine doar din ce s-a înghițit. Vine și din ce a fost anticipat. Nimeni nu poate desface cele două componente privind cifra finală, pentru că ele ajung în ea amestecate, iar în descrierea din 2020 tocmai această categorie de rezultat apare drept cea mai expusă [1].

De aceea protocoalele lucrează cu orbire. Într-un studiu orbit, participantul nu știe ce a primit, iar cel care înregistrează notele nu știe nici el. Notarea este ținută, prin construcția studiului, departe de interesul oricui în rezultat. Fără această separare, o apreciere rămâne o apreciere: descrierea onestă a unei seri anume, care nu se poate atribui unei singure cauze. Cu separarea făcută, aprecierea devine un dat comparabil între două brațe de studiu.

Nimic din toate acestea nu spune că starea descrisă de cineva nu ar fi reală. Spune altceva, mai îngust: cifra singură nu arată de unde vine. Un jurnal ținut acasă, o impresie notată seara, o descriere lăsată într-un comentariu, toate rămân în afara acestei separări. Problema nu apare doar la canabidiol. Apare la fiecare întrebare din clasa aceasta, indiferent de substanța pusă în discuție, și de aceea lucrarea din 2020 o discută la nivel de metodă de cercetare, nu ca pe un caz particular [1].

De la o persoană la alta: ce arată datele plasmatice

Revizuirea sistematică a lui Millar din 2018 a inventariat farmacocinetica canabidiolului la oameni [2]. Rezultatul care se reține cel mai des: variația între persoane a fost mare, la aceeași cantitate, iar printre modificatorii notați apar formularea produsului, calea de intrare în organism și aportul alimentar din jurul folosirii [2]. Trei rubrici, nu una. Fiecare deplasează cifra măsurată în sânge.

Pe raft, aceeași moleculă apare în formate diferite. Un ulei cbd în flacon cu pipetă. Capsule cbd. Ceea ce în căutări se scrie „ulei de canabis capsule" sau „canabidiol capsule" descrie același gen de format închis, cu o cantitate tipărită pe ambalaj. Cifra de pe cutie este o informație de etichetă și rămâne acolo unde a fost tipărită. Ea nu prezice concentrația plasmatică a unei persoane anume, fiindcă revizuirea din 2018 a găsit tocmai împrăștiere pe acest rând [2].

Farmacocinetica canabinoizilor la om a fost descrisă de Huestis în 2007 [4]. În aceeași lucrare apare și diferența dintre canabidiol și THC la nivelul interacțiunii cu receptorii canabinoizi [4]. Sunt două molecule cu comportament diferit, iar literatura le urmărește pe coloane separate. Amestecarea lor într-o singură descriere este una dintre cele mai frecvente scurtături de pe internet.

Revizuirea semnată în 2017 de Iffland și Grotenhermen adună datele obținute pe oameni, împreună cu ce s-a consemnat în studii supravegheate și cu condițiile în care s-a făcut administrarea [3]. Este un inventar, cu rânduri completate și rânduri lăsate deschise. Compoziția unui lot ține de altă rubrică decât toate acestea: canabinoizii și, în funcție de formulă, terpenele se citesc din certificatul de analiză emis pentru lotul respectiv, nu din descrierea unei pagini. Codul tipărit pe ambalaj este cel care duce la documentul acela.

Cinci însemnări numerotate din literatura citată

1. Colloca și Barsky, 2020. Lucrarea descrie efectele placebo și nocebo în cercetarea clinică și le urmărește împreună, ca pereche [1]. Punctul cel mai folositor pentru tema de aici: amplitudinea maximă a acestor efecte a fost consemnată la rezultatele notate de participanți [1]. Adică acolo unde cifra provine dintr-o apreciere personală, iar nu dintr-o citire de instrument, marja este cea mai largă.
2. Millar și colaboratorii, 2018. O revizuire sistematică a farmacocineticii canabidiolului la oameni [2]. Concentrațiile plasmatice au variat considerabil între persoane, la aceeași cantitate, iar formularea, calea de intrare și aportul alimentar sunt notate printre factorii care schimbă valorile [2]. Este partea măsurabilă a dosarului, cu aparate, probe și ore de recoltare, și chiar și aici cifrele nu se strâng într-un singur număr.
3. Iffland și Grotenhermen, 2017. O revizuire a datelor obținute pe oameni, care consemnează ce s-a observat în studii supravegheate și în ce condiții s-a făcut administrarea [3]. Documentul funcționează ca un inventar: unele rânduri sunt completate cu observații din studii, altele rămân deschise. Utilitatea lui, pentru cine citește o pagină comercială, este că arată exact cât de întins este materialul disponibil pe oameni.
4. Huestis, 2007. O descriere a farmacocineticii canabinoizilor la om, în care apare și diferența dintre canabidiol și THC la nivelul interacțiunii cu receptorii canabinoizi [4]. Cele două molecule nu se citesc pe același rând și nu se pot substitui una alteia într-o discuție despre date. Anul publicării spune și altceva: partea de farmacocinetică a acestui dosar are un istoric mai lung decât partea de autoevaluare.
5. Rândul care rămâne gol. În literatura publicată pe oameni nu se găsesc datele care ar așeza un răspuns afirmativ despre starea resimțită, iar o formulare de brand care spune altceva nu are în spate un studiu publicat pe oameni. Asta este informația, nu absența ei. „Nu este stabilit" se citește ca un dat, la fel ca o cifră.

Opt rânduri de citit într-un raport publicat

1. Tipul rezultatului. Notat de participant sau citit dintr-un aparat. Prima variantă este cea la care lucrarea din 2020 a consemnat amplitudinea maximă a efectelor placebo și nocebo [1].
2. Orbirea. Cine știa ce a primit fiecare participant și cine a înregistrat notele. Fără această separare, aprecierile din cele două brațe nu se pot pune una lângă alta.
3. Calea de intrare în organism. Apare printre modificatorii notați în revizuirea din 2018, alături de formulare și de aportul alimentar [2].
4. Formularea folosită. Un extract în ulei și un format închis nu produc automat aceleași concentrații plasmatice, potrivit inventarului din 2018 [2].
5. Aportul alimentar din jurul folosirii. Al treilea modificator din aceeași revizuire, motiv pentru care condițiile de masă apar descrise separat în protocoale [2].
6. Condițiile de supraveghere. Revizuirea din 2017 consemnează ce s-a observat în studii supravegheate și în ce condiții s-a făcut administrarea [3].
7. Molecula urmărită. Canabidiol sau THC, două coloane distincte în descrierea publicată de Huestis în 2007, inclusiv la interacțiunea cu receptorii canabinoizi [4].
8. Ce nu apare deloc. Cibdol lucrează cu canabinoizi din 2014, iar regula de redactare a rămas neschimbată: starea caracterizată în literatură și starea necaracterizată stau pe rânduri diferite. Cifrele de compoziție ale unui format se verifică în certificatul de analiză al lotului, unde apar canabinoizii și, după formulă, terpenele.