Ulei de cânepă: două produse sub același nume

La tejghea, două flacoane și o singură denumire

Cineva cere ulei de cânepă. Urmează o pauză scurtă și o întrebare: care dintre ele? Pe un raft stă un flacon dintr-un magazin alimentar, cu un lichid verzui, presat din semințe, vândut lângă uleiul de in. Pe alt raft, un flacon mic și închis la culoare, cu pipetă, care poartă pe față exact aceeași denumire. Ambele scriu cânepă. Ambele scriu ulei. Înăuntru sunt însă două lichide care nu vin din aceeași parte a plantei, nu se obțin prin același procedeu și nu au aceeași listă de ingrediente.

Denumirea nu e greșită în niciunul dintre cazuri. Doar că acoperă două lucruri. Diferența se vede în lista de ingrediente, nu în numele comercial.

Sămânța, presa și profilul de acizi grași

Uleiul presat din semințe este, înainte de orice, un ulei alimentar și cosmetic. Callaway, în lucrarea sa din 2004 [1], îl descrie prin profilul de acizi grași: predomină acizii grași polinesaturați, iar raportul dintre acidul linoleic, cel din familia omega-6, și acidul alfa-linolenic, din familia omega-3, se apropie de 3:1. În aceeași lucrare apare și sămânța, cu aproximativ 25 % proteină. Cifra de 3:1 nu este o constantă. Este o proporție măsurată în uleiul presat, iar în spatele ei stau cultivarul, sezonul de creștere și condițiile de presare. Ce nu apare în aceste date este un conținut de canabinoizi cu vreo greutate [1].

Rezina, extractul și o listă cu peste o sută de nume

Celălalt lichid nu pornește de la sămânță. Pornește de la rezină, adică de la partea plantei în care stau canabinoizii, și ajunge în flacon sub formă de concentrat. ElSohly și Slade, în 2005 [2], au descris planta ca un amestec complex, cu peste 100 de canabinoizi naturali identificați în ea. Câteva nume din listă circulă și pe etichete: CBD, CBG, CBC, CBN, CBDA, THC. Deci două origini în aceeași plantă, sămânța și rezina, și două tipuri de date în spate. Un profil de acizi grași, pe de o parte. O listă de compuși cu peste o sută de poziții, pe de alta.

Procentele, miligramele și ce măsoară fiecare

Pe rafturi, cifrele fac mai mult zgomot decât cuvintele. Un procent aici, o cifră în miligrame acolo, uneori ambele pe același ambalaj. Problema nu e cifra în sine. Problema e la ce se referă: la tot lichidul din flacon, la extractul dinăuntru sau la un compus anume, numit pe etichetă. Trei lucruri diferite, care ajung des sub aceeași cifră.

Cel mai simplu test nu ține de cifre, ci de lista de ingrediente. Un ulei presat apare acolo ca un singur ingredient. Un ulei cu extract apare ca două: purtătorul și extractul. Cifra de pe față capătă sens abia după ce se citește rândul acela.

Ce descrie 10 % pe un flacon de ulei CBD

Când pe un ambalaj scrie 10 %, valoarea se referă la conținutul de canabinoizi al lichidului finit. Nu la cât extract a intrat în flacon și nici la uleiul din semințe care ține restul volumului. Uleiurile CBD din gama Cibdol pornesc de la 2,5 % și urcă până la 20 %, iar rețeta are în fiecare caz aceleași două componente: ulei presat la rece din semințe de cânepă drept purtător și extract de cânepă drept parte activă. Așa că, tehnic, într-un flacon de ulei CBD stau amândouă uleiurile despre care vorbește pagina asta. Unul poartă, celălalt aduce canabinoizii.

Miligramele care nu spun despre ce compus vorbesc

Cealaltă situație e mai încurcată. Există etichete pe care cuvântul extract stă lângă cânepă, fără niciun canabinoid numit, și etichete pe care apare o cifră mare în miligrame, tot fără nume de compus. Citite repede, ambele par să vorbească despre canabinoizi. Citite atent, nu spun mare lucru: cifra poate descrie greutatea totală a uleiului din recipient, nu cantitatea unui compus anume. Aceeași ambiguitate trece și pe formatele închise, de la capsule CBD până la ceea ce se caută drept ulei de canabis capsule. Un procent fără compus numit și o cifră fără compus numit rămân, până la lista de ingrediente, doar cifre pe carton.

Cum ajunge fiecare dintre cele două în flacon

Separarea nu se face doar în plantă. Se face și în hală. Cânepa cultivată în EU vine din cultivaruri selectate și monitorizate, cu conținut de THC în limitele legale, iar de aici pornesc ambele trasee de producție. Unul e mecanic. Celălalt folosește un solvent care pleacă înainte de îmbuteliere.

Presarea semințelor, un procedeu mecanic

Pe partea semințelor, drumul e scurt: sămânța intră, uleiul iese. Rezultatul e uleiul alimentar și cosmetic cu profilul de acizi grași descris în 2004 [1], același ulei presat la rece care ține rolul de purtător într-o rețetă cu extract. La acest traseu aparțin și doi pași care explică multe dintre discuțiile despre urme: spălarea și curățarea semințelor înainte de presare [1].

CO2 sub presiune și etanolul recuperat

Pe partea rezinei, la scară de producție se lucrează cu două metode. Prima folosește CO2 sub presiune ca solvent, care se evaporă apoi și nu rămâne în produs. A doua folosește etanol, recuperat după extracție. Ce rezultă e concentratul din rezină, adică materialul căruia îi corespunde lista de peste o sută de canabinoizi identificați în plantă [2].

Două procedee, două tipuri de rezultat. Presarea dă un ulei cu un profil de grăsimi. Extracția dă un concentrat de canabinoizi, care abia după aceea intră într-un ulei purtător. Ordinea aceasta explică de ce un singur flacon poate conține, în același timp, ambele produse care împart numele de cânepă.

Nouă lucruri care se pot citi pe un ambalaj de cânepă

1. Numele comercial de pe față nu decide nimic, fiindcă aceeași formulare stă pe amândouă produsele, așa că lectura utilă începe mai jos, la ingrediente.
2. Dacă lista de ingrediente are un singur rând, ulei presat din semințe de cânepă, în flacon stă produsul alimentar și cosmetic cu profil de acizi grași documentat [1].
3. Dacă lista are două rânduri, un ulei purtător plus extract de cânepă, partea activă vine din rezină, iar restul volumului este ținut de purtător.
4. Dacă un canabinoid apare cu numele lui, CBD, CBG, CBC, CBN sau altul din lista descrisă în 2005 [2], eticheta spune clar despre ce compus vorbește.
5. Un procent tipărit pe ambalaj se citește ca proporție de canabinoizi în lichidul finit, nu ca proporție de extract în recipient.
6. O cifră în miligrame fără compus numit lângă ea poate descrie greutatea totală a uleiului din recipient, ceea ce e cu totul altceva decât conținutul unui canabinoid.
7. Mențiunea metodei, CO2 sub presiune sau etanol, arată pe care dintre cele două trasee de producție a trecut extractul din flacon.
8. Un raport de analiză pe lot arată ce s-a măsurat efectiv în lichidul finit, deci este rândul care confirmă sau contrazice cifra de pe față.
9. Locul din magazin, raft alimentar sau raft de suplimente, este un indiciu despre ce fel de produs urmează, dar rândul de ingrediente rămâne singurul lucru verificabil.

Opt însemnări despre semințe, rezină și urme

1. Semințele nu fabrică canabinoizi, așa că, atunci când apar urme într-un produs din semințe, drumul lor este mecanic, nu biologic [1].
2. Traseul descris în date este simplu: rezina ajunge pe exteriorul cojii semințelor în timpul recoltării și al manipulării ulterioare [1].
3. Contramăsura ține de procesare, nu de plantă: spălarea semințelor și curățarea lor, pași care scad transferul acesta înainte de presă [1].
4. Ce rămâne documentat despre uleiul presat este profilul de acizi grași, iar nu un conținut de canabinoizi care să conteze în vreo cifră [1].
5. Raportul de aproximativ 3:1 dintre acidul linoleic și acidul alfa-linolenic este o proporție măsurată în uleiul presat, nu o valoare fixată odată pentru totdeauna [1].
6. Trei variabile mută proporția aceea de la un lot la altul: cultivarul folosit, sezonul de creștere și condițiile în care se face presarea.
7. Cifra de aproximativ 25 % proteină ține de sămânța întreagă, așa cum apare în lucrarea din 2004, și nu descrie uleiul scos din ea [1].
8. Pe partea rezinei, contabilitatea e cu totul alta: peste 100 de canabinoizi naturali identificați în plantă, printre care CBDA și CBN [2].

Ce rămâne de citit pe pagina fiecărui format

În căutări, denumirea de ulei de cânepă vine rar singură. Lângă ea stau ulei CBD, capsule cu canabidiol, uneori numele unor canabinoizi luați separat. Toate acestea trimit, până la urmă, la aceeași distincție: un ulei presat, cu profil de grăsimi, sau un extract din rezină, cu o listă de compuși în spate. Cuvântul terpene apare des în aceleași căutări, dar ține de altă însemnare.

La Cibdol, ordinea de lucru a rămas neschimbată de la 2014 și are trei etape: cânepă selectată, extracție, ulei finit verificat. Cifrele de compoziție nu stau, de aceea, în textul acesta. Ele stau în raportul de analiză care însoțește fiecare lot, iar pagina de produs este locul unde se deschide raportul înainte ca ambalajul să fie desfăcut. Pentru uleiurile din gamă, între 2,5 % și 20 %, rândurile care contează sunt două: purtătorul, ulei presat la rece din semințe de cânepă, și partea activă, extractul de cânepă.

Ce nu se poate face este un semn de egalitate între cele două lichide. Datele publicate în 2004 despre uleiul presat vorbesc despre acizi grași și despre proteina din sămânță [1]. Datele publicate în 2005 despre plantă vorbesc despre un amestec complex, cu peste o sută de canabinoizi identificați [2]. Sunt două dosare separate, cu materiale separate. Un ambalaj care le amestecă, printr-un procent fără compus numit sau printr-o cifră în miligrame fără nume, nu spune de fapt care dintre ele se află în flacon.

Așa că rămâne varianta plictisitoare și verificabilă: numele de pe față stabilește categoria, lista de ingrediente stabilește conținutul, iar raportul de lot pune cifre pe amândouă.