Canabinoizi psihoactivi: THC, CBD și receptorul CB1

Doi termeni pe același raft și o întrebare pusă în șoaptă

Ora șase, o cutie în fiecare mână

Rândul de la casă înaintează încet. Cineva ține două ambalaje, unul lângă altul: pe primul scrie ulei CBD, pe al doilea capsule cu ulei de canabis. Aceleași trei litere revin de câteva ori, în combinații diferite. Întrebarea pusă la ghișeu nu are nimic complicat în ea: care dintre ele are caracter psihoactiv? Întrebarea revine constant în căutări, iar răspunsul stă în trei lucrări publicate, două de chimie și una de farmacologie. Restul discuției este vocabular și aritmetică de etichetă.

Două molecule, aceeași plantă, două rânduri diferite

THC-ul este componenta psihoactivă a plantei de canabis. A fost izolat și caracterizat în 1964, în lucrarea lui Gaoni și Mechoulam [1]. Canabidiolul are un dosar chimic mai vechi: structura lui a fost stabilită în 1940 de Adams, Hunt și Clark [2], iar literatura îl consemnează convențional drept canabinoid lipsit de caracter psihoactiv. Numele lor ajung deseori pe aceeași etichetă, în aceeași frază, uneori cu aceeași dimensiune de font. Rolurile lor nu se schimbă între ele. Iar diferența nu se vede cu ochiul liber, pentru că nu ține de felul în care arată produsul, ci de o proteină din sistemul nervos.

CB1, proteina care ordonează toată discuția

În 1990, Matsuda și colegii au publicat structura unui receptor canabinoid, împreună cu expresia funcțională a cDNA-ului clonat [3]. Proteina descrisă atunci a primit denumirea CB1. Densitatea ei este mare în regiunile cerebrale care se ocupă de memorie, de mișcare și de prelucrarea informației senzoriale [3]. Ce contează aici: receptorul nu a fost adus de plantă. CB1 face parte din sistemul endocanabinoid, o rețea de semnalizare proprie organismului, cu liganzii ei deja pe listă, anandamida și 2-AG [3]. Planta produce, separat, molecule care seamănă suficient cu acești liganzi pentru a intra în aceeași discuție. Restul temei se lămurește la nivel de receptor, nu la nivel de denumire comercială.

Legare directă, activare, consecință

THC-ul se leagă direct la CB1 și activează receptorul, iar din acest lucru decurge caracterul lui psihoactiv [1] [3]. Ceilalți canabinoizi consemnați nu prezintă o angajare echivalentă a CB1, iar asta este baza mecanistică pe care stă încadrarea lor. O convenție de limbaj nu ar fi suficientă. O observație de farmacologie este. Așa se vede de ce întrebarea utilă nu este ce scrie pe cutie, ci ce face molecula atunci când ajunge la receptor, iar prima parte a acestui răspuns a fost scrisă în 1990 [3].

Tabel: molecula, rândul de la CB1 și anul publicării

Ce ține de moleculă și ce ține de cifra tipărită

Un canabinoid are un singur profil la receptor, însă un produs are o cantitate. Aici se strecoară cele mai multe confuzii. Fracțiuni de procent și 20 % nu descriu aceeași situație, chiar dacă pe ambalaj apare același nume de moleculă. De aceea prima verificare pe orice etichetă din categorie nu este numele plantei, ci cifra: conținutul de THC este fie scris negru pe alb, fie absent din listă. Când lipsește complet, absența este ea însăși o informație despre ce s-a declarat.

Ce se consemnează la canabis în acest capitol urmează conținutul de THC [1]. Niciun alt canabinoid din listă nu preia rolul acesta și nu îl înlocuiește. Un ulei care declară canabidiol, canabigerol sau canabinol declară alte molecule, nu o variantă mai blândă a aceleiași.

Limitele scrise în EU și în Regatul Unit merg pe aceeași logică: textele lor sunt formulate în raport cu conținutul de THC, nu cu canabinoizii în general. Se potrivește cu datele de receptor, unde THC-ul este singurul din serie despre care s-a raportat legare directă și activare la CB1 [1] [3]. Regula de citire rămâne aceeași, fie că în mână se află un flacon cu pipetă, fie o cutie de capsule CBD: numele arată despre ce moleculă vorbim, cifra arată cât, iar raportul de lot arată dacă cele două se potrivesc.

Aspectul nu deosebește o moleculă de alta

Între CBD și THC diferența atomică este minimă, iar comportamentul celor două la CB1 nu se poate pune în paralel [2] [3]. Aceeași lecție se repetă cu THCV-ul, o rudă structurală apropiată a THC-ului, care nu se poate separa după aspect. Culoarea unui extract, consistența lui, mirosul, forma învelișului: niciunul dintre aceste elemente nu spune ce canabinoizi se află în interior și în ce proporții. Documentul spune. Cifra spune. Aspectul nu.

Ce se citește pe cutiile din gama Cibdol

Pe ambalajele noastre numele moleculei și procentul stau împreună: CBD Oil 10%, CBD Softgels 20%, CBG Oil 5% + CBD 2.5%, CBN Oil 5% + CBD 2.5%. Codul tipărit pe fiecare cutie deschide analiza externă a lotului respectiv, iar acolo apare și rândul de THC, cu valoarea consemnată de laborator. Din 2014, aceasta a fost regula de lucru: ce este scris pe ambalaj trebuie să se poată verifica într-un document separat. Cine tastează ulei CBD sau capsule CBD ajunge, până la urmă, în același loc: pagina produsului, de unde se deschide certificatul de analiză.

Cele trei publicații, desfăcute pe rânduri